Din nou, despre uninominal

Azi am discutat cu colegii si despre votul uninominal. Discutii serioase, fara patima, incercand sa vedem avantajele si dezavantajele. Si am ajuns la cateva concluzii. De exemplu, ca formula uninominala avantajeaza pe cei care deja sunt inauntrul sistemului, pentru ca au ajuns sa fie deja cunoscuti. Cu putine exceptii, de ex cei care n-au trecut prin circumscriptiile lor electorale si pe care chiar n-ar avea de ce sa-i voteze cineva, parlamentarii de la acest moment ar fi net avantajati. De ce? Pai oricit ar fi lumea de nemultumita de clasa politica, tot se simte mai bine cu cineva deja cunoscut. Mai ales daca a si reusit sa faca unele lucruri pentru electoratul sau (nu neaparat foarte spectaculoase). Evident, formula aceasta de vot ii dezavantajeaza pe cei care ar dori sa faca pasul de acum incolo. Acesta ar fi un minus al votului uninominal. Pe de alta parte, nou venitii ar trebui sa-si gaseasca altfel drumul in viata politica, adica sa inceapa cu consiliul local, sa continue cu primaria si abia apoi, dupa ce-si fac un nume/renume pe plan local sa ajunga in Parlament. E de fapt ceea ce se intampla si in celelalte tari in care se practica uninominalul. Un avantaj ar fi acela ca astfel omul politic ar invata cum se face politica la firul ierbii (traducere sui generis pentru grassroots), ar dobandi cunoastere si-ar forma in timp abilitati de comunicare si negociere. In acelasi timp sigur ca uninominalul in forma propusa de presedintele Basescu poate fi lesne acuzat ca ar duce la un deficit de democratie, ceea ce nu e de subestimat. Pentru ca si-asa din totalul alegatorilor vin la urne mult mai putin de 50%. Daca ignoram optiunile a jumatate (50%-1) din participanti rezulta ca decizia este a cca 25% (poate chiar 15%) din totalul alegatorilor. Ceea ce poate descuraja in viitor participarea la vot.