De ce voi merge in Parlamentul European

In ultimele doua zile, cat am alergat (literalmente) prin judetele Brasov, Sibiu si Alba, au aparut cateva comentarii pe marginea afirmatiei ministrului de externe si a pozitiei pe care eu am luat-o (sau n-am luat-o!!) sau care oricum nu rezolva problema. N-am nici un motiv sa cred ca Manoland n-ar fi o persoana de buna credinta, cu experiente personale in tarile in care a trait si traieste, dar si atent la ceea ce se intampla in Romania. Comentariului sau ca nu as fi avut o pozitie fata de declaratia ministrului de externe i-a raspuns Mirela dand stirea care a aparut pe newsin. Raspunsul lui Manoland la acest comentariu avanseaza cateva idei care cred ca au nevoie de raspuns pentru ca le-am mai auzit pe ici pe colo. Ele nu spun direct “mai, draga, Renate, ia retrage-te tu din competitia asta in care ai intrat si stai frumos acasa, mai ales daca asta ar avea consecinte negative pentru PNL”, dar apeleaza la un arsenal de argumente incrcand sa induca acest indemn. Concret, e vorba de “neimportanta in partid a doamnei Weber. Daca presedintele PNL s-a declarat multumit doar cu scuzele dl. Cioroianu, atunci declaratia doamnei Weber e o furtuna intr-un pahar de petrol. Hmm, mi s-a dovedit inca o data ca acesti oameni pusi pe lista, care nu se regasesc nicaieri in conducerea executiva a partidului, sunt pe acea lista doar ca potentiale locomotive, sortite sa salveze PNL de la un esec electoral… Ah, si tot nu vad o solutie de iesire din aceasta criza din partea doamnei Weber.” Haideti sa luam pe rand aspectele sesizate. Da, e adevarat ca nu am nici o functie in PNL. Ar fi fost culmea sa am in conditiile in care am intrat acum vreo sase saptamani. Din cate stiu n-a fost de atunci nici o conventie, nici un congres al partidului ca sa se puna problema candidaturii mele la o functie. Cat priveste neimportanta sau importanta prezentei mele in PNL e ceva ce urmeaza a se verifica in timp, nu in primele cateva saptamani. Formula “potentiale locomotive sortite sa salveze PNl de la un esec electoral” este cred una frumos perfida: ea vrea sa fie o jumatate de compliment in ce ma priveste dar mesajul e ca PNL ar fi un fel de nimic. Draga Manoland, inainte ca eu sa fi intrat in aceasta cursa PNL avea in sondaje intre 12 si 14%. Sunt convinsa ca PNL va lua mult mai mult la aceste alegeri si imi va face placere sa cred ca va si datorita mie. Dar nu pentru ca as fi o potentiala locomotiva, ci pentru ca am muncit si muncesc mai mult decat oricare alt candidat in aceasta campanie. Cei care voteaza cu PNL doar pentru ca eu sunt deschizatoarea listei – si sunt multe astfel de persoane-, o fac pentru ca au incredere in mine sau pentru ca se simt bine gandindu-se ca ii voi reprezenta in Parlamentul European. Dar, cu toate ca optiunea lor, de care am aflat cu diferite prilejuri, ma onoreaza, pentru ca sunt oameni de foarte buna calitate, sunt constienta ca numarul lor nu este sufiecient de mare pentru a fi apreciat in procente. De aceea am facut ceea ce o persoana responsabila trebuie sa faca: am plecat intr-o campanie foarte solicitanta, in care muncesc de dimineata pana nopatea tarziu, dar care mi-a oferit si imi ofera multe bucurii. Imi cunosc astfel si colegii din filiale, cunosc oameni foarte buni, cunosc jurnalisti din presa locala care fac presa de calitate, intalnesc si oameni care sunt dezorientati si pe care ii pot ajuta sa inteleaga unele lucruri. Una peste alta simt ca merita din plin efortul. Daca la alegeri rezultatul va fi unul pe masura asteptarilor mele, voi incerca sa aflu – din date seci – cat s-a datorat si felului in care m-am implicat in campanie. Formidabila mi se pare formula cu care incheie colegul nostru de blog, anume ca nu vede solutia cu care eu pot iesi din criza determinata de spusele ministrului de externe. Nu-i asa ca se simte aici dorinta unui gest spectaculos? de genul demisie cu tam-tam in semn de protest (ca sa nu mai fie doar “o furtuna intr-un pahar cu petrol”? !!! – off, stereotipiile acestea!). Mie asa mi se pare ca se doreste: Renate sa demisioneze acum pentru ca PNLul sa primeasca o lovitura care sa-l nauceasca. Am mai auzit aceasta formula, tot asa, nu direct ci insinuant. Cu riscul de a dezamagi pe unii va voi spune ca nu am nici cea mai mica intentie sa fac un astfel de gest. Pentru ca eu cred sincer ca prin prezenta mea in Parlamentul European pot face ceva concret si inteligent si bine si pentru cei care sper sa ma trrimita acolo – adica cei din circumscriptia electorala Romania – dar si pentru alti cetateni europeni. Nu-mi place sa fac “campanie” pe acest blog, chiar daca el a aparut in ideea unui vehicol de comunicare in campanie, sau mai bine zis nu-mi place sa fac campanie in stilul acesta al promovarii mele, dar de data asta – si numai de data asta – chiar o sa spun cu tarie: am multa incredere in mine si in ceea ce fac si pot face; am fost foarte buna in ceea ce am facut pana acum in lumea ONGurilor in care am activat; am fost foarte buna in activitatea de la Cotroceni, sunt foarte buna in campania pe care o fac acum si care este atipica fata de felul in care se face campanie in Romania si voi fi foarte buna in Parlamentul European. Pentru ca imi pasa.