N-am mai postat nimic de vreo doua zile pur si simplu din cauza de oboseala. E ceva campania asta! Au fost zile foarte solicitante in care am parcurs sute de km zilnic (intre 300 si 800!) ceea ce inseamna multe ore in masina, pentru ca pe drumurile patriei se circula cu dificultate din cauza de reparatii, de viscol sau de Scorpions (spre si la Sibiu). Inainte de orice vreau sa-l linistesc pe Manoland cu al lui “Asa imi trebuie!”. Cunosc senzatia, Mano, mi s-a intamplat si mie. Stii vorba aia: unde dai si unde crapa! Cam la fel a fost si raspunsul meu care a plecat de la mesajul tau, dar a vrut sa mearga mai departe. Nu mi-am imaginat nici o clipa ca ai face parte din nu stiu ce conspiratie… pur si simplu mi s-a parut ca recunosc in mesajul tau unele din “sfaturile” pe care le-am primit din alte parti. Nuy sufar de spionita. Si ca sa va arat ca mi-am pastrat simtul umorului o sa va povestesc o intamplare de la inceputul saptamanii. Am fost rugata de o jurnalista care lucreaza pentru Euronews sa filmeze cate ceva din culisele campaniei mele pentru un reportaj cu cei de pe locul unu pe diferite liste. Ne-am inteles asupra zilei si metodei si mi-a spus ca va veni cu Sorin Miscoci ca si cameraman. Ne-am intalnit la sediul central al PNL si acolo in sediu (afara era frig si mi s-a parut firesc sa-i invit inauntru) prezentandu-i unor colegi care treceau pe acolo am glumit spunand sa aiba grija ce vorbesc caci pot fi spionii lui Basescu. Am observat ca unii vorbeau cu Miscoci despre viitorul lui loc de munca, intr-un fel codat, dar cum eu nu stiam despre ce e vorba si nici nu sunt curioasa de felul meu n-am dat importanta. Ajunsi la Brasov, Miscoci m-a intrebat usor jenat daca eu chiar cred ca el e spionul lui TB. Am pufnit in ras si mi-am exprimat speranta ca are simtul umorului. Discutie cordiala si punct. A doua zi am aflat din ziare ca tocmai a devenit cameramanul personal al presedintelui TB!! Ha, ha. Bietul Miscoci. Abia acum inteleg intrebarea de la Brasov. Mai bine imi spunea ca urma sa mearga la Cotroceni. Dar tot nu cred ca a fost sau e spionul cuiva. Daca v-ati luat dupa titlu si v-ati asteptat cumva sa va povestesc intamplari cu haz din campanie… forget it! De unde atata haz? Dar cum campania asta e interesanta (adica mi se par interesante intamplarile prin care trec) mi-ar placea sa tin un jurnal de campanie pe care sa-l finisez (public?) ulterior. Doar ca n-am timp. Si ma tem ca o sa uit amanuntele care sunt sarea si piperul acestor zile.
Publicat de renateweber